Functionarea efectiva a institutiilor economiei de piata care au fost recreate in Romania dupa 1990, de genul burselor de marfuri, ar putea readuce transparenta, siguranta si controlul public asupra tranzactiilor cu produse sensibile.
Traditional, obiectul tranzactiilor la burse de marfuri il constituie incheierea contractelor de vanzare-cumparare de marfuri, potrivit parametrilor din contract. Specificul comertului de bursa este ca marfurile nu sunt prezente la negociere, ba chiar pot sa nu existe decat la timpul viitor (cum ar fi de exemplu: productia de grau din sezonul urmator). Este vorba de materii prime (cherestea, bumbac, fier vechi, produse petroliere), metale (produse siderurgice, neferoase, metale pretioase), produse agricole etc.
Reinfintata prin Legea nr.31/1990 ca societate comerciala pe actiuni nominative, Bursa de Marfuri Bucuresti, apoi cele din provincie, incepand din 1993-1994 au redeschis cadrul institutional pentru comertul bursier in tara noastra.
Experienta din ultimii zece ani a functionarii burselor de marfuri arata ca existenta institutiilor nu a adus de la sine si o modificare in comportamentul agentilor economici. Desi bursa ofera contractelor incheiate siguranta executarii tranzactiei, un cost de tranzactie foarte mic, obtinerea de preturi optime in conditii de transparenta, totusi bursele au fost de fapt ocolite, preferandu-se tranzactiile la marginea legii sau in afara ei.
Nu este de mirare ca cele mai “bune” afaceri s-au facut in ultimii ani cu materii prime: cherestea, petrol, fier vechi, aluminiu, neferoase, cereale s.a.m.d. Materiile prime obtinute de la intreprinderi de stat pe preturi de nimic sau chiar sustrase s-au vandut la extern mult sub pretul pietei mondiale, sub cotatiile burselor straine, in defavoarea intregii societati.
Fenomene de genul vanzarii graului subventionat speculantilor de cereale sau vanzarea de metale neferoase sub pretul pietei la export ar fi putut fi evitate daca se intocmeau contracte transparente, la cotatia de bursa. De asemenea, prin documentatia de preofertare intocmita, indicand provenienta si depozitarea, se poate identifica sursa marfurilor.
In totala contradictie cu atitudinea agentilor economici beneficiari, societatile bursiere s-au preocupat neincetat de perfectionarea si adaptarea mecanismului bursier la cerintele comertului electronic. Astfel, Bursa Romana de Marfuri a lansat la 19 decembrie 2000 sistemul propriu de tranzactionare electronica.
Bursa Maritima si de Marfuri Constanta (BMMC) a elaborat in ultimii ani un sistem integrat de exploatare a datelor, care asigura membrilor sau abonatilor informarea in timp real asupra tranzactiilor si cotatiilor interne si internationale, pentru lansarea de preoferte sau negociere directa intre doi participanti.
Tranzactii bursiere on-line
Informatiile de tip bursier sunt grupate pe “grupele” bursiere existente: produse agricole, metale, petrol, cherestea sau piete in formare: piata vinului, piata lanii, piata inventiilor.
Sistemul InfoBMMC poate fi, prin modul de proiectare, un suport informatic de comunicare la nivelul Uniunii Burselor de Marfuri, ca premisa a realizarii unei piete bursiere organizate unitar la nivelul national.
Punerea in valoare a acestei infrastructuri informatice se poate face pe cel putin doua cai:
- prevederea prin lege ca toate achizitiile, din banii publici, de marfuri de bursa sa se faca apeland la acest mecanism;
- motivarea agentilor economici care apeleaza la instrumentele economiei de piata, prin stimulente acordate de stat: prime, subventii, credite, facilitati fiscale.
Complementar eforturilor facute de burse pentru realizarea de sisteme de tranzactie moderne apare necesara dezvoltarea unei interfete la beneficiari. Este vorba, de exemplu, la produsele agricole, sa functioneze asociatiile si consiliile pe produs, depozitele publice (silozurile de interes national), registrul certificatelor de depozit, creditarea pe baza certificatelor de depozit, sistemul de compensare de tip bursier s.a.
Prin aparitia unei legi specifice burselor de marfuri, Legea nr.129, din 21 iulie 2000, multe dintre aceste aspecte sunt rezolvate, urmand ca aceste mecanisme sa functioneze si in practica. Pe masura ce tot mai multi agenti economici se vor convinge de avantajele apelarii la bursa pentru aprovizionare-desfacere, organizatiile profesionale si bursiere, vor prelua componete de autoreglare si supraveghere. O data cu bursa apare acea mana nevazuta a economiei de piata, care este mult mai eficienta in eradicarea coruptiei.
Reluarea pozitiei Romaniei pe piata regionala si europeana a petrolului, cerealelor, energiei, a fost de asemenea o preocupare a organismelor bursiere din Romania, care au lansat in cadrul Adunarii Parlamentare a Consilului Europei de la Marea Neagra proiectul Bursei Regionale a Marii Negre, proiect insusit de reprezentantii tarilor membre. Produsele pentru care s-a propus infiintarea unei piete de tip bursier la Constanta, eventual in Zona Libera, sunt cerealele si petrolul. Intr-un viitor nu prea indepartat, Romania ar putea sa fie traversata de un culoar de tranzit pentru mari cantitati de titei din zona Marii Caspice spre Vest, care gaseste aici importante capacitati de prelucrare, beneficiari locali si posibilitati de distributie prin infrastructura existenta spre toate punctele cardinale. Un volum important de tranzactii locale presupune si o cotatie locala, sarcina ce si-ar putea-o asuma Bursa pentru cotatii spot si future.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu